secretele casniciei :))

Stau si savurez vacanta de iarna ca un copil, azi tocmai ce mi-am luat o minunatie de cizme, ultima pereche(la reduceri si de piele gri-argintiu), super imi vin :)). Craciunu' anu' asta fu super-dragut...prieteni, vizite, muzica multa(cantat la chitara), cadouri simpatice, surprize :)) tot tacamu' ce sa mai!! Dar cireasa de pe tort fu asta: de ceva timp realizez ca ma simt bine casatorita :)) nu ca inainte nu m-as fi simtit, dar acu' mai dihai ca altadata imi dau seama ca poti impleti foarte bine notiunea de libertate cu casnicia, daca, aici e daca ala care schimba coordonatele...daca oamenii din casnicia respectiva sunt si foarte buni prieteni (fara sa se excluda pasiunea). Nu stiu daca e vreun secret al unei casnicii, dar sunt intr-o perioada in care ma "adancesc" foarte mult in intimitatea asta a descoperirii maturitatii afective. Imi dau seama ca pe zi ce trece eu ma stiu mult mai bine pe mine si ca atare stiu si ma auto-rasfat :)). Pai care e scopul unei casnicii decat fericirea partenerilor, nu? Daca unul dintre ei nu se simte bine, nu vad alt mijloc de "reparare" decat gasirea solutiei salvatoare.Usor de zis, greu de facut. De acord cu asta. Insa bazele unei casnicii sunt dupa parerea mea foarte foarte importante. De aceea cand vad casnicii care nu merg (sau relatii) ma intreb unde s-a gresit "evaluarea"?? Pai sa o luam mai simplu: o ea vede un el, eeeeh, prima vizualizare e buba :)) atunci vorbesc hormonii din noi, dar urmeaza a doua, a treia si asa mai departe. Ei bine, daca dupa 39457563525 de intalniri tot hormonii vorbesc si altceva nu-i leaga pe respectivii, e aiurea si asta e!! Utopic vorbind ar fi super bine daca ar exista asa un formular de completat pt viitorii soti :)))))) ceva de genul: -ma enerveaza rau ca-si arunca lucrurile pe jos , bifat sau nu -ma enerveaza sa ma cicaleasca cineva non-stop, bifat sau nu -ma scoate din minti sa ma controleze cineva :)), bifat sau nu -ma termina psihic sa fac eu totul, bifat sau nu si asa mai departe (brodari pe aceasi tema). Chestia e ca de multe ori poporu' romanteaza o casnicie pana la limita de sus posibila (stiu ca si eu m-am casatorit pe timpuri de flori de mar, cica "il iubeam")pfuuuuuui, pai nu e de ajuns asta frate! Mai reviu pe tema asta ca imi place la nebunie:)!