Da, octombrie, noiembrie si decembrie sunt luni pline de petreceri, dar cum eu sunt omul extremelor, nu e bine sa ating un punct sensibil. Si ala e de obicei, cand ating o limita. Limita suportabilitatii. Sa ma arunc intr-o rochie neagra de seara si sa-mi fac buzele cu rosu, parul frumos aranjat si gentuta minuscula de nu-mi intra tot calabalacul pe care-l car de obicei cu mine e foarte misto. Dar nu la fiecare sfarsit de saptamana. Si apoi e vorba de aproape fiecare vineri, sambata si duminica. Ceea ce a devenit prea mult pentru mine, cea de acum. Cand ma gandesc ca de pe la 20 si un pic mai mereu zilele astea erau cu stampila pusa pe ele: distractie, distractie si iar distractie.
Am amice aici care sufera daca nu-si ocupa weekendurile cu "ceva". Ce se vrea "ceva-ul" ala nu conteaza pentru ele. Eu ma simt bine si nefacand ceva. Unii numesc asta lene, eu o numesc joie de vivre :)). Si apoi mie imi place sa mai intercalez un spectacol, ceva, un muzeu, un oras nou de plimbat asa totalmente fara sens, doar in voia senzatiilor. Desi socializez la greu, totusi natura mea de lup singuratic isi spune adesea cuvantul :)). Pot fi charmanta, pot discuta despre aproape orice si oricand, insa mi-e dor cumva de cateva weekenduri libere in care sa fiu doar eu cu al meu la un film bun si un vin pe canapeaua din camera de zi. Evident ca nu ma obliga nimeni sa ma duc la aceste petreceri, totusi e vorba ba de petreceri in cadrul firmelor pentru care lucrez, ba sunt petrecerile copiilor prietenilor de aici, deci nu se poate refuza.
Chiar radeam cu o prietena la telefon ieri. La mine in dulap spre deosebire de multe alte amice, poti gasi in majoritate haine de club, petreceri, office si "sufar" de lipsa hainelor obisnuite, de drumetie, pulovere calde sau pantaloni comozi, ceea ce voi remedia cat de curand. Bine mai am vreo 2, 3 piese dar obosite de atata purtat sau ma rog pe cale a ceda fizic :)). Nu, pana dupa terminarea vacantei de iarna nu ma duc nicaieri, niciun shopping. De altfel in ianuarie incep reducerile cele mai reduse posibil, deci trai pe vatrai atunci.
Astaseara evident o receptie, mai scortoasa un pic, si la un restaurant fitos, al unui hotel, care totusi are alaturi si un lounge unde se va termina cu siguranta petrecerea, ca asa e la olandezi, la inceput vin oamenii foarte la patru ace, ca pe la 1-2 noapte sa plece cu cravata in jurul capului si pe 3 carari. Adica le trebuie timp sa se incalzeasca (sic). E bine ca pentru mine a iesi undeva fara kinderi inseamna deja recreatia mare, plus ca raman cu Jan. Deci ma duc si o sa admir vesela minunata a restaurantului de lux si aranjamentele de Craciun (ca astia deja au umplut orasul, marile magazine si tot ce a mai ramas) si evident nu o sa mananc nimic din ce nu cunosc :)). Data trecuta au avut niste caracatita si hering d-ala crud. Dar le-am zis ca sunt alergica (ioi, altceva nu mi-a venit in creier pe moment) si am scapat :). Doar nu e obligatoriu. In schimb au avut unii la un moment dat niste briose atat de frumos mestesugite (nu stiu cat de bune ca eu nu mananc briose, cred ca am servit doar 2 in intreaga mea existenta) ca imi venea sa le bag in poseta ca in filme si sa le aduc domnitelor acasa, doar pentru ca aratau ca niste jucarii roz bonbon.
O petrecere, hai doua petreceri pe care le astept cu nerabdare sunt in mai. La intalnirea de 20 de ani de la terminarea liceului. Sweet child o'mine cand o fi trecut timpul asta, miseleste asa, pe sestache, sa nu ne prindem ca suntem oameni in toata firea si mai avem si alte chestii de facut, decat filosofeala de dupa-amiaza in Cismigiu si comentatul muzicii ascultate de imprumut de la unii la altii!
Eu asa avea probleme si musai sa fug la shopping in cazul in care as fi invitata la o petrecere cu dichis. Am insa la haine lejereanu un car. Asta-i stilul meu........
RăspundețiȘtergere