sâmbătă, 31 martie 2012

bloguri si ne-bloguri

Sunt precum zambilele de pe camp, nu stiu decat de soare, ploaie, vant, vad un nor, am radacina in pamant...ce sa mai, mi-a luat mult timp pana m-am prins eu ca de fapt blogurile astea sunt facute cu un scop, ala de a scrie undeva in vazul lumii si a primi diferite feed-backuri la diferite experiente si mai ales cugetari d-ale noastre.

Adicatelea sunt bloguri pe categorii: parenting :), bucatareala, hand-made de diferite :), filosofice, literare, de calatorii, etc, etc. Cand m-am gandit si eu sa-mi fac blog, era din cauza adictiei de net, diferite forumuri, nebunii, deh, ca tot omul ce are net la liber si oricand si de viteza si timp nene sa tot scrie.

Acu ca mai m-am luminat si eu un pic, bag de seama ca poate pentru unii blogul meu e un fel de struto-camila si deh nu poate fi numit blog, ma rog poate ne-blog. Dar ce ma intereseaza pe mine, vorba aia, e blogul meu, luati ochiul de pe el :)). Chiar de este varza cu carne, e al meu si trebuie aparat. L-am neglijat saracul. Macar de ar avea consolarea destainuirii pe care am sa i-o fac astazi. Asa sunt eu! Nu neaparat superficiala, cat mai degraba absorbita de prezent. De fiecare clipa care trece, de filmul asta care e viata mea si nu vreau sa ratez nici macar o secunda.

De 3-4 zile sunt atat de racita, incat gandesc numai cu un neuron, si ala cumva ranit intr-o prelungire a corpului lui celular...si totusi...Mi-e dor sa mai scriu, caci vorba aia se intampla atatea zi de zi. Poate totusi macar o data pe saptamana, ca o disciplina a samuraiului cu floare de cires care sunt ;).

E primavara. Si primavara in esenta eu sunt foarte indragostita. Nu de cineva, in speta de viata in general. Sunt aeriana, melancolica, ascult multa muzica, mananc arta pe paine, nu prea mai vizionez filme, citesc mult, ma plimb pe afara, ma vad cu prietenii, uit sa mananc chiar, visez la cai verzi pe pereti.

Pana atunci macar tot am trecut astazi sa-mi salut ne-blogul meu :) parasit intr-un colt ca pe timpuri Cioran si Eliade dupa ce fusesera cititi si ma aventuram si mai departe si mai departe...mereu in calatorie, mereu pe drum.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu