luni, 25 iunie 2012

Scoala si timp liber

Zilele trecute m-am tot gandit la porcaria asta moderna cu omul multilateral dezvoltat (care vai atata o condamnau in comunism si care o aplica acum intr-o veselie). Copiii trebuie sa stie si sa faca zeci de activitati, care mie personal imi par de groaza, dar nu, ei trebuie sa bifeze acolo orice casuta disponibila dintr-un formular imaginar, ala al succesului in viata.

Evident ca ma bucur ca am copii talentati, dar asta nu inseamna ca ii voi alerga ca pe hotii de cai in virtutea faptului ca daca pierd trenul, nu mai vine altul. Vax Albina. Si chiar si jucatul pe afara eu il vad intr-un anume fel. Ok, sa incep cu inceputul.

Acum o saptamana stand de vorba cu o amica, mi-a spus socata: vai Freya nu inoata? Nu draga mea i-am raspuns, nu am considerat ca e crima de lez-majeste ca nu a invatat inca. Poate de la anul. Asta cu inotul e o chestie de gustul parintilor, daca au avut chef de mici sa-i duca sau nu. Ca nu vine catastrofa nucleara din senin, sau inundatiile de peste 5 metri, ca asa nu detinem noi controlul absolut asupra tuturor lucrurilor ce ni se pot intampla in viata asta. Ma rog, tot chestiune de orgolii,  a mea e mai breaza ca a ta. Jeez, am ramas masca, nu de alta, dar am realizat ca printre minunatiile de lucruri ce le pot invata pe ale mele, sa nu uit una importanta: sa nu iei de bun orice critica, sa o judeci tu putin si sa nu pui la indoiala un crez al tau. Printre altele ceva ce urasc la greu e comparatiile intre copii. A mea e mai inalta decat  a ta care e mai mare cu un an, so f...ing what?? A mea vorbeste mai mult ca ta :)) da bre, a mea e mai interiorizata...si?? Bla bla bla...ce misto, o mama isi invata de mica copila cum sa faca lumea sa o ia la fuga, caci la mine nu prinde deloc lauda de sine, ca nu sunt atat de naiva. Daca vad o valoare o laud eu, nu-i nevoie sa mi-o bage ea in fata.

La scoala toate bune si frumoase, atata tot ca evident curentul e cel general. Ori mi-a crescut pipota in mine cand Freya mi-a spus ca la o poveste, destul de ciudatica as spune eu, toti s-au tavalit pe jos de ras, doar ea si altii 2 nu prea. Si mi-a dat si explicatia, ca ei pur si simplu nu i s-a parut asa de amuzanta. Uaaa, deci n-am vorbit in pustiu! Fii mea e in stare sa gandeasca ca ea si sa nu-i fie rusine. Ca vorbesc cu ea de la politica pana la transformarile fizice la pubertate, de la Univers si pana la atomi e normal, dar nu ma asteptam sa si inteleaga unele notiuni filosofice. Nu inca, dar iarasi copiii imi demonstreaza ca ei sunt mult mai mult decat ne asteptam noi.

Pe de alta parte: balet face ca vrea ea, la biblioteca mergem ca e foarte fain, la muzee mergem ca iarasi ii plac, pe-afara se da cu bicicleta si se joaca cu copiii ca e normal, daca nu acum atunci cand. Insa sa ajung sa-i programez fiecare bucatica de timp, no way, nu acum. Las ca o sa aiba timp pentru asta toata viata lor! Mai revin eu cu ceva amanunte ca mi se pare tare important ce le transmitem acum, cand inca nu sunt adolescenti, linistea dinaintea furtunii :)!

Un comentariu: