joi, 8 iulie 2010

vine vacanta...

Maine Freya intra in vacanta...aici e vara de-a binelea, zile frumoase, unele toride de-a dreptul, ceea ce e mirific pentru Olanda :))...fetele se balacesc toata ziua in barcuta-piscina din curte. Cerul Olandei e plin de nuante scoase parca din tablouri, nori pufosi si atat de clari ca-ti vine sa intinzi mana sa-i atingi, nori la asfintit de un roz angelic, nori gri de metal care se misca cu viteza facandu-te sa-i urmaresti fascinat. Numai ca noaptea rareori poti vedea cerul plin de stele sau Calea Lactee asa cum il vad la tara in Romania. La tara, undeva in Valcea, unde manastirile multe sunt pe canicula asa de racoroase si atat de pline de flori, ca pentru mine (doar o agnostica) daca as fi credincioasa, ar reprezenta raiul. De la toamna printesa mea este in grupa 3. Unde fuge timpul? si inca asa de repede? Piersicuta cu maini rotunde si gropite in cot a prins si ea culoare, ba si mai mult cere singura sa fie data cu crema. Nu stiu cine ne pune pata de culoare, cert este insa ca mai toti avem hachitele noastre si minunatiile noastre de nasc uimiri in ceilalti. Keira este o "domnita" din timpurile medievale, simte bobul de mazare din Germania deja :)), la vremea ei Freya era inca un soi de tomboy. E prima data cand nu ard de nerabdare sa ajung in Romania. Nu cred (cel putin) ca Olanda m-a facut sa o iubesc pana la limita in care sa uit de Romania, nu! Simt ca este altceva. De fiecare data cand ajung in Bucuresti, care va ramane prima mea iubire, mai ales Cotroceniul si Antim si Lazarul si Cismigiul si...si...si...am o vaga senzatie de sufocare, ca atunci cand brusc iti vine sa plangi si nu stii de ce, ca doar nu ai motiv :)) Simt ca parca ma intorc in trecut si totusi agitatia de primprejur imi spune ca sunt in prezent, e ca un paradox pe care il accepti cu greu. Romania toata, daca decupez Bucurestiul, imi ramane la fel de draga si la fel de incitanta. Sa vedem daca o sa avem putin timp anul asta sa mergem in lung si in lat, sa mai vedem cate ceva, pentru Jan e mereu surprinzator si chiar si pentru mine :)). Tot scriind aici hai ca incep sa simt deja fiorii vacantei :)...ce inseamna Domne autosugestia si vizualizarea!...a fost de-ajuns sa-mi aduc aminte de anul trecut, cand trecand prin Campulung Muscel spre Bran si cazand intr-o adanca contemplare a peisajelor de vis, m-am simtit ca un copil plimbat in vacanta sa culeaga pe retina imagini care sa-i faca placere in zilele reci de toamna. Vine vacanta!