Hot de liliac :). Ieri o intreaga creanga de liliac mov era cazuta de la vantul puternic de cu o seara inainte. Mirosul e pur si simplu devastator. Ca un drog, ca un extaz, ca o clipa de eternitate parfumata. Niciun mare parfumier nu va reusi sa recreeze natura, natura e originalul. Chiar si faptul ca se lafaie intr-o fosta sticla de suc de fructe de padure nu le stirbeste din perfectiune. Din plinatatea petalelor fiecarei minuscule flori stranse unele intr-altele ca o fusta cu multe straturi de voal. Ciorchinele asta de un mov ireal, catifelat de ti-e frica sa-l atingi sa nu spulberi praful argintiu de deasupra, pozeaza ca un aristocrat. Isi cunoaste prea bine frumusetea si nu ii e frica sa si-o etaleze. Buna dimineata ramuri de liliac, multumesc ca imi faceti ziua speciala si imi umpleti sufletul cu aroma asta cruda si totusi dulce in acelasi timp. Se apropie mai :) de aceea a inflorit liliacul...Primavara la apogeu, cu trena ei de femeie cocheta.